Si uite asa vom simti inca o data cum se revarsa linistea acestei sarbatori asupra noastra.
A fost acum ceva timp in Romania, un Paste sarbatorit asa cum se cuvine: in familie, alaturi de cei dragi, simtind din timp apropierea acestor zile speciale din primavara fiecarui an. Parca as citi o poveste (desi am doar 21 de ani) cand imi aduc aminte cum pregatirile incepeau chiar inainte de Florii, cum ma saturam cautand rachite de pus in poarta, cum din nimic vedeam iesind din cuptor pasca si cozonacul.
Nu as vrea sa fiu nostalgic pentru ca inteleg trecerea timpului si schimbarile ce au loc zi de zi in viata noastra. Totusi, vazand oameni care stau plini de nervi la cozi interminabile pentru un cozonac in supermarket, care se plang de servicii proaste, de drumuri rele, de bani putini, de produse din ce in ce mai scumpe, de sefi care ii cheama la munca pana in ultimul moment si daca ar putea si in prima zi de Paste sa fie la munca ar fi perfect, cred din ce in ce mai mult ca incepe sa capete proportii destul de mari acea mare de oameni care vad sarbatorile de Paste un chin, zicand in a treia zi: "Bun ca a trecut!". Daca asa e anul acesta, oare anul urmator cum va fi?
Cand mi-am pus in minte acest semn de intrebare primul lucru la care m-am gandit a fost: "Romanul e traditionalist convins", si ca indiferent cat de greu va fi tot isi va face timp si pentru aceste sarbatori. Intradevar, gandire pozitiva, dar consider ca noi, romanii, avem ceva aparte de parca ne-am naste cu o gena a traditiei care in prima zi de Paste ne "tine" alaturi de cei dragi, departe de grijile din afara familiei si ne face sa rostim fericiti: Hristos a inviat!
Sarbatori fericite!
No comments:
Post a Comment